The balkan pine

Centru de cercetare in domeniul prelucrării lemnului prin tehnologii contemporane

Expus in cadrul bienalei de arhitectura din București BNAB 2012

Publicat in revista arhitectura1906 N°5/2012

Participa in concursul international Lafarge-Holcim 2017

  • Locatie:Baia Mare
  • Client:Ministerul educatiei nationale
  • Consultanti:ing. Cornel Farcas arh.Romeo Szorad
  • Faza:fezabilitate
  • Program Mixt:activitate, educatie, agrement
  • Cronologie:2012
  • Suprafata teren:8.65 ha
  • Suprafața construita:2.793 m²
  • Status:proiect de diploma

Proiectul are ca subiect realizarea unui Centru de cercetare în tehnologia și prelucrarea lemnului într-o zonă mixtă care grupează funcțiuni de învățământ și industrie din Baia Mare. Obiectul creat își propune să adăpostească activități legate de cercetarea și promovarea tehnologiei prelucrării lemnului la cele mai înalte standarde. Proiectul propune mult mai mult decât o serie de obiecte agreabile si funcționale. După o analiză atentă a contextului, după extragerea unor informații şi concluzii legate de tehnologia de prelucrare a lemnului, se propune un concept complet, ce nu neglijează niciuna dintre componentele arhitecturii înțeleasă ca fenomen ce influențează profund comportamentul uman. Spatiile create încurajează comunicarea vizuală și verbală, schimbul de idei, interacțiunea și mișcarea. Centrul “The balkan pine” își propune să devină primul centru de cercetare/perfecționare și educație pe subiectul tehnologiei prelucrării lemnului din România. În paralel proiectul încearcă să rezolve o serie de probleme identificate de ordin social-economic și educațional:

  • lipsa unui centru care să desfășoare în mod organizat școli de vară pentru studenții de la facultăți de arhitectură și artă.
  • raportul nefast între exploatarea de material lemnos si valorificarea lui ca resursă de construit prin procesarea pe teritoriul țării noastre.
  • lipsa de pregătire și sincronizare cu ultimele reglementări europene privind design-ul structurilor de lemn, apersonalului din proiectare şi execuţie, EUROCODE5.
  • folosirea tot mai puțină a lemnului în sectorul privat, cu precădere în cadrul natural, ca material de intermediere a raportului arhitectural dintre om și natură.
  • revigorarea mediului Universitar din Baia Mare și punerea lui în raport cu industria prelucrătoare de lemn care există în proximitate.
  • promovarea patrimoniului cultural legat de prelucrarea lemnului în zona Maramureșului.

Arhitectura centrului își propune sa fie una contemporană, prestantă și impunătoare care să exprima dorința de recunoaștere socială reintroducând lemnul în conștiința și cultura vizuală a societății. Corpul activității de cercetare la nivel estetic va fii un obiect manifest care să scoată în evidență capacitățile structural-estetice ale lemnului astăzi. Proiectul se poate implementa în baza unui proiect de finanțare europeană fie, pe baza politicii dezvoltării resurselor umane fie, într-un parteneriat public-privat.

Obiectul se amplasează spre colțul Sud-Vestic al parcelei completând astfel o zona cvasi-definită din punct de vedere urbanistic. Prin această amplasare și configurarea volumetrică ulterioară se stabilește un raport pe diagonală cu turnul Universității de Nord Baia Mare, care ocupă colțul diametral opus al zonei. Un alt considerent relevant pentru amplasarea obiectului îl constituie proximitatea față de un drum de acces important, respectiv intrarea secundară în oraș din direcția Cluj/Satu Mare. În continuare soluția se încadrează in parametrii urbanistici reglementați, prin retragerea față de front de 10 metrii, susținerea frontului stradal prin continuitatea registrului inferior și păstrarea unei înălțimi la prima cornișă joase. Spre Campus (pe direcția Nord) obiectul se raportează diferit la context, printr-o abordare pasageră obținută prin sistematizarea terenului care propune o urcare lină a suprafeței terenului de la limita de proprietate până la cota de călcare a soclului, lucru care face să fie percepute doar obiectele îmbrăcate în lemn. Această imagine face trimitere la prezența arhitecturii în natură. Amenajarea terenului liber în această parte se realizează într-o manieră pasageră, spațiul fiind tratat ca un parc care să deservească această zonă a orașului.

Din punct de vedere conceptual, soclul din beton aparent (nivelul parter semi-îngropat) are rolul unei scene-suport pe care sunt expuse trei obiecte de lemn, reprezentând exponatele arhitecturii din lemn. Aceste trei corpuri se adresează societății la nivel vizual și reprezintă o imagine care dorește schimbarea mentalității în ceea ce privește paradigma lemnului, ca material de construcție. Între ele, cele trei corpuri dialoghează la nivelul dalei circulabile, prin generarea unor trasee de circulație și spații de stat exterioare. Corpul mai înalt, P+4, se raportează la turnul Universității de Nord care se află in colțul diagonal opus al zonei. Retragerea de la trotuar este de 10 metrii, pe această suprafață urmând a se amenaja parcarea si curtea de acces. Se propun patru curți engleze în dreptul spatiilor deservite care să funcționeze ca spații intermediare sau care să permită extinderea activității în exterior. Se mizează pe implicarea si educarea publicului prin desfășurarea activității în spațiul urban.

Din punct de vedere funcțional se urmărește organizarea cât mai simplă şi eficientă a spațiilor: La parter se află zona de intrare principală și spatiile dedicate activităților de explorare, cercetare și perfecționare, atât practică cât și teoretică. Întreg spațiul este definit atât spațial și structural după principiul de creere a patru nuclee care să adăpostească spatii de birouri, seminarii sau spații servante. Dispunerea acestor nuclee generează zone deservite care conțin activitățile cele mai importante ale centrului : Atelierul de testare/prelucrare; Atelierul de proiectare/ Zona de acces cu recepție şi lounge. Aceste nuclee structurale si spațiale, susțin dala urbană care reprezintă cadrul spațial de interacțiune socială al centrului. În acest spațiu preponderent descoperit, care comunică cu piațeta din partea Estică, se creează un centru social la nivel zonal care deservește zona campusului în primul rând, și preia fluxurile de circulație atât cât permite structura urbană în care se află. Nivelele superioare sunt despărțite în trei corpuri din lemn: două orizontale care se raportează la dala circulabilă şi unul vertical care semnalează existența centrului la scara orașului. Structura se alcătuiește din pereți si planșee lamelare din lemn pentru corpul înalt și cadre lamelare de lemn pentru corpurile orizontale. Soclul unificator este pe structură celulară de beton și dală pretensionată de beton.Fațadele sunt tratate uniform prin lamele de lemn care îmbracă volumele simple și creează o perdea translucidă care filtrează lumina și minimalizează imaginea centrului.